Diminutivele sunt necesare dar ma enerveaza

Ma enerveaza foarte tare majoritatea diminutivelor limbii romane. Iar in ultima vreme parca se folosesc tot mai des. “Banuti” este cuvantul care ma scoate cel mai des din sarite. “Sa nu va uitati banutii, restul…” mi-a spus chiar azi o casiera de la Billa. “Doamna eu stiu ca n-au valoare, dar chiar sa insistam pe asta?”, am vrut sa-i zic. Dar i-am spus doar ca e bine asa si ca sa-i pastreze ea.

Apoi am mers zilele trecute la o crasma, terasa sau ce era iar pe meniu, diminutivele musteau. Aveau acolo “mititei”, “ciorbita de vacuta”, “tocanita” evident cu “mamaliguta” si cate si mai cate.

Maica-mea imi facea si ea pana nu demult, saraca, “supita” si “ciorbita”.

Ok, uite care e parerea mea. Diminutivele astea indulcesc limba. Sunt un catalizator social foarte bun. Chiar pot sa atenueze din duritatea unui mesaj. Adica una e sa-ti spun ca un caine a latrat la mine si alta e “un catelus”🙂 Stii ce zic?

Totusi fratioare, ca sa nu zic frate, hai sa nu exageram, ca nu mai suntem chiar copii. Adica cum ar suna o stire in felul urmator: “Un pietonas a trecut straduta printr-un locsor nepermis si a venit o masinuta din sensuletul contrar si l-a bagat in spitalas”… Orisicat, nu?

Toate ca toate, dar nu vreau sa mai aud cuvantul “banuti”…


Vezi si:
Muzica de azi, un pian dezacordat
Marketing personal. Totul e cum iti vinzi pielea
.

This entry was posted in diminutive, enervant, limba romana, vorbe. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s